Concursuri de sah si cultura generala – 22.01.2019

Concursuri de sah si cultura generala – 22.01.2019

Dragi colegi, avem bucuria sa va anuntam ca Marti, 22.01.2019 incepand cu ora 9.30, la sediul asociatiei din Oradea vom organiza Cupa Unirii  – Competitie de Sah si Concurs de Cultura Generala.

Va asteptam cu mare drag.

Mihai Merca, Presedinte

Parteneriat cu Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Cristal” – Oradea

Parteneriat cu Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Cristal” – Oradea

Azi, 14.01.2018, la sediul Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Cristal” din Oradea s-a semnat acordul de parteneriat prin intermediul caruia vom pune bazele unor activitati comune in beneficiul copiilor cu deficienţe de vedere din Oradea.

Accesul copiilor cu deficienţe de vedere la activităţi adaptate nevoilor specifice, programe si materiale accesibilizate, precum şi desfasurarea unor acţiuni extracurriculare sunt doar doua din obiectivele care stau la baza acestei colaborari.

Ne bucurăm de deschiderea si dorinţa de implicare a acestor profesionişti cu care organizaţia noastra a colaborat şi in trecut.

Va vom tine la curent cu activităţile desfăşurate.

Ziua Mondiala Braille – 4 ianuarie

ZIUA MONDIALA BRAIILE – 4 IANUARIE

            In fiecare an la data de 4 ianuarie este marcata ziua in care s-a nascut in 1809 Louis Braille. Acesta este inventatorul actualului alfabet utilizat la nivel mondial de toti nevazatorii, alfabet care ii si poarta numele, Braille.

            Alfabetul Braille este accesibil spre citire si scriere nevazatorilor datorita modului de imprimare al acestuia, prin utilizarea punctele scoase in relief pe hartia speciala.

            1878 este anul in care in cadrul unui congres international a fost adoptat in mod oficial acest alfabet ca modalitate de citire si scriere a nevazatorilor.

            La Coupvray (Franta) a fost ridicat un monument in cinstea acestuia, iar Guvernul Francez l-a decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare.

          Asociatia Nevazatorilor din Romania publica lunar o revista tiparita in Braille. Aceasta contine informatii de interes pentru nevazatori din diferite domenii si este realizata de catre nevazatori.

(sursa foto: RoyalBlind.org)

Bine v-am găsit

Portret Mihai Merca

Bine v-am găsit                 

Să aveţi parte de un an nou mai bun, mai liniştit, să fiţi sănătoşi şi să reuşiţi să vă indepliniţi cât mai multe planuri.
                    Numele meu este Mihai Merca, începând cu 1 ianuarie 2019 am onoarea şi în acelaşi timp responsabilitatea de a ocupa funcţia de preşedinte a filialei Bihor-Sălaj a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.
                    Sunt absolvent al Universităţii din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, licenţiat în „Ştiinţele educaţiei”. Am terminat în cadrul aceleaşi facultaţi Programul de Master în „Educaţia integrată în învătământul primar şi preşcolar”, am profesat în învatamant timp de doi ani în cadrul CSEIS Cristal din Oradea – învătător la clasa de nevăzători. Am fost prim-vicepreşedinte al filialei noastre, sunt membru în Adunarea Generală a Reprezentanţilor Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi membru în Comisia de Tineret la nivel naţional. Deasemenea am o experienţă managerială de peste 7 ani în mediul de afaceri. 
                    Nu imi place să vorbesc despre mine, las faptele să o facă.
Începând cu 08.01.2019 programul de lucru al filialei revine la normal.
                    Pentru informaţii suplimentare mă puteţi contacta la adresa de email bhanvr@gmail.com sau telefon 0259.43.13.27.

Vă doresc numai bine.
Cu respect şi prietenie,
Mihai Merca

Sarbatori Fericite!

Dragii mei prieteni, colegi si parteneri,Portret Puiu Boit

 

Doresc sa va multumesc pentru ceea ce sunteti fiecare, pentru tot ce ati facut si faceti pentru asociatia noastra, dar si pentru buna colaborare pe care am avut-o atatia ani.

 

Doresc sa va multumesc pentru clipele frumoase petrecute impreuna in cadrul asociatiei.

 

Doresc sa va multumesc pentru ca mi-ati fost alaturi si impreuna am format o echipa puternica.

 

Dupa cum uni stiti sau nu stiti, incepand cu 1 ianuarie 2019, am bucuria sa va anunt ca dupa aproape 4 mandate de presedinte al filialei noastre, voi fi un pensionar activ in cadrul asociatiei.

 

Cu ocazia sarbatorilor de iarna va doresc multa sanatate si bucurii, iar anul nou sa va fie plin de realizari!

 

La multi ani,

Puiu Boit

Rezultatele Concursului de Creatie Literara „Pasii Profetului”, Editia a XXV-a

Rezultatele concursului de creaţie literară

„Paşii Profetului”

 ediţia a XXV, Oradea – 2016-04-18

 

 

În cadrul festivalului de creaţie literară „Paşii Profetului” avem următoarele secţiuni: Poezie, Proză şi Epigrame.

Începând cu ediţia a XVII-a  festivalul are şi o secţiune internaţională – participanţii acesteia fiind colegii noştri din Ungaria şi cetăţenii români de naţionalitate maghiară.

În cadrul acestei ediţii juriul a fost format din următoarele personalităţi culturale:

– Criticul literar Ioan Simut-prof univ.dr.la Universitatea din Oradea,membru  al U.S. din Romania-presedintele juriului

  • Poetul Robert Serban –directorul editurii Brumar Timisoara, membru al U.S. din România-membru al juriului
  • Poetul si criticul literar Paul Aretzu. membru al U.S. din România-membru al juriului
  • Gheorghe Vidican –poet.membru al U.S. din România şi secretar al juriului

Sectiunea Internationala :

  • Borsi Balazs – redactor sef al ziarului ,, Reggeli  Ujsag ’’

În contextul acestei ediţii juriul a acordat premiul „Prof Gheorghe Ardelean” unui scriitor din Ungaria.

 

POEZIE (10 PARTICIPANŢI)

 

Nr.crt. Nume şi prenume Locul  ocupat Filiala
1. VALENTIN BALAN             I BOTOSANI
2. CABA NICULINA              II MARAMURES
3. LILIANA BADARAU              III IASI
4. BOGDAN CURTA               – CLUJ
5. IONEL NISTOR               – BUZAU -VRANCEA
6. VALERIA CHIRILAI               – CLUJ
7 C-TIN MIEROSU               – PRAHOVA
8 ADINA-V. SARBU               – GORJ
9 V. UNGUREANU                – BACAU
10 CR.VASILE                 – BACAU

 

 

 

PROZA (9 concurenţi)

 

Nr.crt. Nume şi prenume Locul ocupat Filiala
1. IOSIF KOVACS             I BIHOR -SALAJ
2. SANDU MARIN             II DOLJ
3. CARMEN BERNEDECTA ANGHEL             III NEAMT
4. TEOFIL PINTILIE              – CLUJ
5. LILIANA BADARAU               – IASI
6. VIOREL SEBAN               – ALBA – HD.
7. GHEORGHE BERE BIHOR -SALAJ
8. DIANA DANCI               – CLUJ
9. ALEX.GHEORGHE              – BUCURESTI

 

 

 

EPIGRAME (3 concurenţi)

 

Nr.crt. Nume şi prenume Locul ocupat Filiala
1. SANDU MARIN              I DOLJ
2. FLORICA RADU              II DOLJ
3. CR.VASILE              III BACAU

 

 

SECŢIUNEA INTERNAŢIONALĂ ( concurenţi )

 

Nr.crt. Nume şi prenume Locul ocupat Filiala
1. RACZ  JOSZEF ZOLTAN               I Labod Ungaria
2. FAZEKAS  GEZA               II Szeged Ungaria
3. BIZSOK  VIRGIL  LASZLO              III Siofok Ungaria
4. KOVACS  JOZSEF              IV Oradea Romania
5. KOVACS PAL              V Budapesta Ungaria
6. JENEI  ANDRAS             VI Budapesta Ungaria
7. NAGY  VENDEL             VII Szekszard Ungaria
8 STOLMAR  BARBARA

DARVAS  JANOS

SZTAKO  KRISZTINA

BALOG  FERENCZ

KYRA  ANGIE

            VIII Szigetszentmiklos Ungaria

Romania

Szakmar Ungaria

Romania

Szekszard Ungaria

 

Nota:Juriul festivalului a acordat note intre 6,00-8,33

Faza zonala a concursurilor pentru nevazatori!

Filiala noastra a avut placerea de a organiza fazele finale ale concursurilor nationale destinate nevazatorilor din Romania, „Prietenii Cartii Braille” si „Citire rapida si corecta in Braille”.

 

Concurentii sositi la aceste concursuri si insotirorii acestora au fost cazati la Hotel Mures din Baile Felix, locatie in care au fost desfasurate si activitatile specifice fiecarui concurs.

 

Felicitam pe aceasta cale toti participantii pentru interesul manifestat pentru cele doua concursuri si pentru eforturile depuse pentru a se putea ridica la un nivel cat mai avansat al cunostintelor si deprinderilor.

 

Avem placerea de a anunta castigatorii fiecarui concurs, cei care vor reprezenta la faza finala filialele din care provin.

 

Pentru concursul „Prietenii Cartii Braille”

Locul 1: Gheorghe Potra, filiala Cluj

Locul 2: Mariana Gaspar, filiala Timis-Caras Severin

Locul 3: Daniela Borta, filiala Arad

Mentiune 1: Marin Sandu, filiala Dolj-Mehedinti

Mentiune 2: Leontin Ungur, filiala Bihor-Salaj

 

Pentru concursul „Citire rapida si corecta in Braille”

Locul 1: Carmen Borsos, filiala Valcea

Locul 2: Edit Caciu, filiala Satu Mare

Locul 3: Mariana Gaspar, filiala Timis-Caras Severin

 

Juriul a fost format din:

Ion Podosu, Vicepresedinte ANR – responsabil Cultura-Presa, Presedinte ANR Cluj

Mihai Merca, Primvicepresedinte ANR Bihor – Salaj

Gheorghe Vidican, Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, Referent cultural-sportiv al ANR Bihor-Salaj

Excursie Transfagarasan-Transalpina

N-a trecut nici măcar un an de când nevăzătorii bihoreni au traversat de două ori în trei zile Carpaţii Meridionali, spre sud de la Sibiu pe Transfăgărăşan, întorcându‑se spre nord prin cea mai frumoasă trecere a Carpaţilor, Transalpina.

 

Şi cum flacăra dorinţei lor de drumeţie nu s-a stins, pe data de 9 iunie a anului curent îi găsim din nou adunaţi în piaţa 1 Decembrie (în aceeaşi atmosferă plăcută, plină de voie bună, specifică nevăzătorilor bihoreni), pregătiţi pentru a pleca într‑o nouă excursie.

Ca destinaţie a fost aleasă de această dată o veche dorinţă comună, şi anume: mănăstirile din Moldova. Adevărate capodopere, care te încarcă cu energie pozitivă și te trezesc la realitate, amintind adevărul istoric al străbunilor care au umplut cu lumina cunoaşterii aceste meleaguri de mit şi legendă şi pe care noi trebuie să le păstrăm cu sfinţenie pentru urmaşii noştri. Locuri minunate, locuri de vis, locuri sfinte, un muzeu de artă în aer liber.

 

Unii dintre noi am mai vizitat individual aceste meleaguri, alţii au citit despre ele, dar o excursie comună, cu prieteni şi colegi, are mereu vraja ei proprie. Câteva zile petrecute împreună îţi oferă şansa de a depăna şirul amintirilor, al evenimentelor trăite în celelalte drumeţii, la şcoală sau la locurile de muncă, condimentate cu cele mai năştruşnice întâmplări.

 

Cu inimile pline de speranţă, cu credinţa că şi de data aceasta am luat o decizie bună înscriindu‑ne în această excursie, alegând acest mod de a petrece timul liber într-o ambianţă plăcută tuturor, în acea dimineaţă însorită am pornit spre Cluj pe şoseaua E 60.

Primul popas, impus de necesități biologice dar şi de regulile de ciculație, l-am făcut la magazinul Metro de la intrarea în municipiul Cluj-Napoca.

Am continuat drumul în aceeaşi atmosferă de voie bună și ne-am oprit din nou, după oraşul Bistriţa, la popasul Livezilor, unde unii dintre noi au apelat la merindele de acasă, iar alţii au gustat preparatele locale nu prea gustoase, având parte şi de o servire care a lăsat de dorit.

Nu e destul că aştepţi mult, dar nici nu se respectă comenzile făcute.

Dar nu comentez mai mult, pentru că în sejurul nostru ne-am mai confruntat de două ori cu această lipsă de profesionalism. Plecând cu un gust amar de la aceasta locaţie (de nea Mitică), cum o vom păstra în amintirea noastră, la ora cinci am ajuns la prima destinaţie și ne-am cazat la Vatra Dornei.

După cazare am avut program liber până la cina care era cuprinsă în preţul excursiei (ca şi micul dejun în fiecare zi). Unii au rămas în preajma hotelului unde am fost cazaţi, petrecând timpul cu diverse preocupări, iar alţii am pornit să vizităm staţiunea.

Ştiu că locurile vizitate de noi în aceasta excursie vă sunt cunoscute multora dintre dumneavoastră. De aceea n-am să vă plictisesc cu descrierea lor, doar vă voi prezenta pe scurt câteva impresii trăite de noi şi obiectivele turistice vizitate şi prezentate de ghidul Puiu Vaicu, (un bun prieten al nevăzătorilor din Bihor), băiatul unei foste colege de la masaj din Băile Felix, plecată abia de şase ….. dintre noi, a cărei amintire o păstrăm şi astăzi în inimile noastre şi-i dorim şi cu această ocazie ca bunul Dumnezeu s-o odihnească în pace.

În timpul scurt avut la dispoziţie ne-am plimbat prin staţiune şi am vizitat gara, centrul oraşului şi parcul central. La ora şapte şi jumătate ne-am reîntâlnit la autobuz, să ne dezinfectăm cu o pălincuță de acasă. Aici am fost vizitat de câțiva colegi, am ciocnit și cu ei un păhărel şi ne-am adus aminte de evenimente petrecute împreună în trecut.

La ora opt am intrat în restaurant şi am servit o cină moldovenească bună şi gustoasă, într‑o  atmosferă de bună dispoziţie susţinută de orchestra localului, care ne-a încântat cu muzica specifică zonei.

Dimineața, după micul dejun, am continuat drumul prin localităţile Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi am ajuns la mănăstirea Voroneţ.

Precum bine ştiţi, Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneţ, astăzi cartier al oraşului Gura Humorului. Aici am zăbovit mai mult de o oră şi jumătate vizitând această frumoasă aşezare sfântă. Așa cum v-am promis de la început, n-am să ocup paginile revistei cu descrierea  acestor mănăstiri, prea cunoscute de cititorii acestei publicaţii. Cu inimile pline de emoţia pe care o trăieşti ori de câte ori poposeşti la Voroneţ, am continuat drumul spre Mănăstirea Agapia trecând prin oraşul Tîrgu Neamţ.

După ce am vizitat şi această mănăstire, ne-am îndreptat către ultimul obiectiv trecut în agenda nostră pentru această zi, şi anume Văratic. Această mănăstire se afla în restaurare, biserica era plină de schele, așa că vizita ne-a luat mai puţin timp și am ascultat pe scurt istoria mănăstirii de la ghidul nostru:

 

Mănăstirea este un ansamblu monahal alcătuit din 3 biserici, cea mare având hramul la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. În jurul anului 1800, Maica Olimpiana, fiica unui preot din Iași, ajutată de donațiile oamenilor, a construit aceasta mănăstire. Apoi mănăstirea a avut soarta vitregă a mai multor mănăstiri ale vremii, fiind cotropită, jefuită, incendiată și distrusă de către turci. Multe călugarițe au fost izgonite sau ucise.

Încet-încet, mănăstirea a fost refăcută. Astăzi este o mănăstire semeaţă, vizitată de foarte mulţi turişti din ţară şi de peste hotare. Este înconjurată de o mulţime de brăduleţi subţiri şi înalţi, asemănători chiparoşilor din Grecia. Abia dacă o poţi fotografia, doar cele două turnuri se pot zări din cauza brazilor înalţi. De jur împrejur sunt alei din piatră de munte, cu multe flori de toamnă. În incinta mănăstirii se află și o fântână veche, cu apă potabilă. Undeva, într‑un loc mai retras, sunt câteva morminte ale ctitorilor.

În rest, multă verdeață: pomi, flori, gazon, etc. Câteva băncuțe de lemn, așezate într-un loc umbros, sunt foarte utile pentru odihna pelerinilor.

 

De jur împrejur sunt chiliile albe și cochete, încărcate de flori la ferestre. Chiar și pe treptele de la intrarea în chilii sunt așezate ghivece de flori multicolore! Măicuțele harnice lucreză în atelierele mănăstirii, țesând covoare, veșminte bisericești sau pregătind șerbeturi, siropuri, dulcețuri și alte bunătăți pentru iarnă. În curte mai există și un Muzeu de Artă veche bisericească, în care sunt păstrate manuscrise vechi, icoane, veșminte și alte obiecte religioase vechi, de mare importanță istorică.

 

Unii dintre noi ne-am recules la mormântul Veronicăi Miclea, mormânt care se află în incinta mănăstirii şi am ascultat pentru a nu ştiu câta oară acele versuri de pe crucea ei, de data asta citite de Puiu, ghidul nostru, versuri pe care le trec şi aici, lăsând redactorul revistei să decidă dacă să le lase să le citiţi şi voi:

 

„Și pulbere, țărână din tine s-a alege,

Căci asta e a lumii nestrămutată lege;

Nimicul te aduce, nimicul te reia,

Nimic din tine-n urmă nu va mai rămânea!”

 

Cu toţii am rămas câteva clipe în fața mormântului ei, am spus o rugăciune și i-am mulțumit lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să ajungem din nou aici.

Fiind ora mesei, am căutat o terasă în localitate, am luat prânzul și, spre mulţumirea tuturor, am găsit mâncăruri gustoase şi un personal foarte amabil.

După această pauză am contimuat drumul spre a doua locaţie de cazare la hotelul Turism din Lacul Roşu, trecând prin oraşul Piatra Neamţ şi străbătând cheile Bicazului, o frumuseţe fără pereche creată de natură şi de om. Emoţiile transmise de cei care mai vedeau le-am trăit din plin şi noi, nevăzătorii, mai ales după ce am aflat că şoferul nostru abia împlinise 25 de ani. Părăsind Bicazul, nu peste mult timp am ajuns la hotel. După cazare şi cină ne-am plimbat o oră la lac, după care, obosiţi de programul destul de încărcat al zilei, în răcoarea nopţii am tras un pui de un somn odihnitor.

Dimineaţa ne-a aşteptat un mic dejun foarte slab, având ca fel principal omletă rece, la fel ca mâncarea de la cină, servită cu o „amabilitate” care n-ar avea ce căuta în turismul românesc.

După aceea am predat camerele am şi pornit rapid spre Sovata, ultima destinație din această excursie.

Lăsând în urma noastră oraşul Gheorgheni, am făcut o pauză la popasul Bucin, am inspirat aerul curat al munţilor acoperiţi de brazi, am continuat drumul către Praid. De aici ne-am abătut de la drum vreo zece km. Am vizitat localitatea Corund, am parcat în centru şi am intrat în magazinele cu obiecte ceramice renumite şi cunoscute în toată lumea. Am făcut mici cumpărături şi la ora 13 am ajuns la Sovata. La hotelul Hefaistos am fost aşteptaţi de o veche cunoştinţă bună şi prietenă a nevăzătorilor, şefa de recepţie Marinela. După cazare programul a fost la alegerea fiecăruia, aşa că unii au servit masa la hotel, alţii au plecat în staţiune. Numai la ora şapte ne-am adunat din nou, de data aceasta pe terasa hotelului, la obişnuita noastră întâlnire, unde am servit apă sfinţită oferită de organizatorii acestei frumoase excursii.

După cină am mai stat la poveşti, mai ales că şi aici am fost vizitat de colegii din Sovata. Dimineaţa, după micul dejun, am mai făcut mici sau mari cumpărături, şi la ora 12 am pornit spre Oradea.Vreau să menţionez că atât mâncărurile cât şi calitatea tuturor serviciilor de la acest hotel au fost ireproşabile, cu un personal amabil, calificat şi cu o deosebită atenţie faţă de persoanele cu handicap. Vă mulţumim şi nu vă vom uita.

 

Închei relatarea cu concluzia că din nou am avut parte de o excursie reuşită. Cu toţii ne-am simţit bine, atât de bine încât anunţul preşedintelui că mai intenţionează să organizeze o ieşire de patru zile la Viena a fost primit cu entuziasm şi urale. Reuşita acestei excursii s-a datorat şi înaltei calificări profesionale a ghidului, dar şi a conducătorului autobuzului care, în apropiere de Oradea, ne-a făcut o ultimă mărturisire: „Aceasta a fost prima mea cursă în afara judeţului care a fost primită cu aplauze”. Preşedintele, amintindu-și că şi în excursia din anul trecut a fost delegat un şofer tânăr, a spus: „Se vede că firma dumneavostră cu noi face botezul tinerilor șoferi”.

Voi reveni cu relatări de la următoarele excursii organizate de asociaţia nevăzătorilor Bihor‑Sălaj.

Nevazatorii bihoreni din nou in excursie!

Încet, încet a devenit  o tradiţie, ca nevăzătorii de la filiala Bihor-Sălaj să-şi bage mâinile în buzunar şi să organizeze anual  împreună câte  o excursie în străinătate. Aşa s-a-ntâmplat şi în anul acesta. Cele 30 de persoane, nevăzătorii şi însoţitorii lor, înscrişi la această călătorie,   pe data de 27 mai şi-au dat întâlnire la ora şase la clubul filialei. Autobuzul condus de dl. Andrei şi ghidul în persoana domnului profesor Victor Albu de la firma Lucon Tour, deja ne aşteptau pregătiţi pentru drum.. Conform programului stabilit la ora şase şi zece minute, toată lumea prezentă şi bine dispusă, ne-am îndreptat spre vama Borş. Itinerariul ales de data aceasta a vizat patru oraşe din europa centrală, şi anume: Graz, Klagenfurt, Ljubliana, şi Zagreb, adevărate perle arhitectonice a fostei monarhii  austro/ungare.

După ce am parcurs traseul bine cunoscut deja de noi, doar cu două pauze obligatorii  traversând Ungaria, am continuat drumul spre Viena. După 30 de km, la centrul  comercial Pandorf, am părăsit autostrada îndreptându-ne  pe un drum naţional, care  traversează o zonă pitorească, plină de păduri, lacuri şi dealuri cu multă viţă de vie,  Burgendlandul, provincia de est al Austriei. După jumătate de oră am ajuns în localitatea  Wörtesee  pe malul unui lac mare şi frumos, unde ne-am putut potoli foamea şi degusta renumitele  vinurile de Burgendland. După această odihnă bine venită, am continuat drumul spre prima locaţie la pensiunea    din Kahrlsat. Fiindcă asfinţitul  încă să lăsa de aşteptat, după preluarea camerelor, fiecare a avut un program liber. A doua zi dimineaţa după micul dejun ce era inclus în preţul excursiei, am pornit  spre Graz. Dacă ieri am avut o zi plină de soare, în dimineaţa asta a pornit o ploaie torenţială. Dar cum în viaţa asta niciodată nu să-ntîmplă să nu să bucure cineva: de ninge, plouă sau e soare, cineva trage foloase.

Aşa s-a-ntîmplat şi de asta, persoanele aparţinînd sexului frumos  , imediat au   ştiut, ce e de făcut, şi vizitarea centrului comercial a căpătat prioritate. S-au făcut mici , mari cumpărături într-un foarte frumos şi mare centru comercial la intrarea în oraşul Graz  iar la ora 13 am luat masa la un restaurant. După masă tot în compania ploii am vizitat cetatea oraşului dar mai întîi, să vă spun şi vouă cîte ceva , despre oraş: El este capitala federaţiei austriece  Steiermark. Săpăturile arheologice au arătat că aici au existat aşezări din 800 A.D., dar oraşul a fost menţionat pentru prima dată în 1128. Numele „Graz” provine de la cuvântul slavon „gradec” care înseamnă „castel mic”. În 1233, Graz a trecut din mâinile Babenbergilor în cele ale Habsburgilor şi în 1281 regele Rudolf I i-a garantat oraşului anumite privilegii. În perioada 1379-1619 Graz a fost reşedinţa ramurii Leopoldine a Habsburgilor. Ca o fortăreaţă a imperiului Habsburgic împotriva atacurilor din est, oraşul a fost fortificat în sec. XV-XVII şi de câteva ori a ţinut piept asediilor turceşti.

Arhitectura oraşului a fost influenţată de modelele italiene, în această perioadă ridicându-se somptuosul palat al Prinţului Hanns Ulrich von Eggenberg. În sec. 19, Graz a devenit un centru cultural important. Perioada Habsburgică a luat sfârşit în 1918. În 1938 oraşul a ajuns la mărimea actuală ca extindere, încorporând câteva comune învecinate. El este situat pe râul Mur, în sud estul Austriei. Distanţa faţa de Viena este de 150 de km. Clima este de tip continental cu influenţe mediteraneene. Primăverile vin mai repede însă în timpul  iernii  temperaturile sunt mai scăzute  şi ninsorile sunt mai abundente, la fel ca în nordul ţării. O plimbare în Graz devine o incursiune de-a lungul secolelor: al doilea oras ca mărime cu clădiri medievale, monumente istorice, palate, muzee biserici   şi ele sînt doar câteva motive pentru care  oraşul a fost inclus în patrimonului Unesco.

Capitala Europei în 2003  îţi oferă atâtea obiective turistice, căci vizitarea lor ar necesita şi o săptămâna, iar noi am avut o zi la dispoziţie. Primul obiectiv vizitat a fost Slossburgul  cetatea medievală. Castelul Graz sau Burg, la nord est de Hauptplatz, a fost la origine o fortăreaţă imperială masivă din sec.XV, mult modificată în secolele ce au urmat, acum păstrând doar câteva rămăşiţe ale structurii originale: curtea mare cu o scară în spirală dublă din 1499 şi o curte mai mică cu busturile portret a Styrienilor de seamă, oferind privelişti superbe, fapt pentru care este vizitat de o mulţime de turişti. În vîrful Schlossbergului poţi ajunge pe 260 de teepte, sau cu funicularul, sau cu schlossberglift, pe acest ultimul mijloc l-am folosit şi noi. De aici am putut admira
Castelul Schlossberg.

Insula construită pe raul Mur, loc de relaxare, unde se poate savura o cină delicioasă în restaurante elegante, sau se pot savura numeroasele specialitati de cafea.
Printre obiectivele importante vizitate de noi, se numără şi – Kunsthaus Graz, o cladire cu o arhitectură surprinzătoare, edificată in 1850, însă renovată şi schimbată radical in 1850. Este mândria orasului , fiind comparată de mulţi cu un adevarat spectacol mai ales pe timp de noapte, datorită miilor de “pixeli” de lumină care creează un spectaculos joc de lumina şi culoare. Este o adevarată operă de artă contemporană, stranie prin arhitectură.

Noi atât am reuşit să vizităm, nici calitatea şi nici cantitatea timpului nu ne-a permis mai mult.

Dar dacă veţi ajunge pe aceste meleaguri vă pot propune câteva obiective pe care nu am reuşit să le vizităm, poate aveţi mai mult noroc şi mai multe zile de poposit în acest frumos oraş, iată doar citeva: Schlossberg, Kunsthaus Graz, Schlossbergbahn, Opera, Catedrala, Turnul cu ceas, Mur Island, Armoury, Landhaus, Mausoleu, Schloss Eggendberg, Burg, Hauptplatz, Primaria, Sporgasse, Carillon, Palatul Saurau, Palatul Attems, Piata Fermierilor, Hofgasse, Sackstrasse, Stadtpark, Joanneum, Gradina Botanica, Universitatea, Biserica Mariatrost, Casa Pictata, Seminary, Stadtparrkirche, Manastirea Franciscana, Helmut-List-Hall, Stadhalle, Hanns Schell Collection, Muzeul Aeronautic, Vechea Galerie, Gradina Art, Parcul austriac de sculptura, Muzeul Orasului, Laboratorul de isorie Contemporana, Muzeul Criminologiei, Departamentul de arheologie, Cabinetul Papusilor, Muzeul de Artă Folclorică, Memorialul Gotschee, Kunsthaus, Arhiva de Imagine si Sunet.

La întoarcere spre hotel am mai făcut o pauză într-o zonă  tot aşa de  pitorească. Ajungînd acasă, programul din nou a fost liber, unii alegând plimbarea, alţi jocurile colective  sau conversaţii prieteneşti, excursiile oferind întotdeauna şi un bun prilej  de întâlnire cu foştii colegi

A doua zi dimineaţa ne-am trezit într-o  adevărată zi de vară şi după obişnuitul program de dimineaţă am pornit spre Klagenfurt. În prima parte a zilei am vizitat vechiul centru , dar mai întîi să vă fac cunoştinţe cu oraşul: Klagenfurt este capitala celei mai sudice regiuni din Austria, Carintia. Centru cultural, economic si universitar, Klagenfurt are 90.000 de locuitori. Situat in apropiere de granita Austriei cu Slovenia si Italia, Klagenfurt este înconjurat de munţi înalţi care constituie o atractie pe tot parcursul anului. Situat la 61 km de Italia, 31 km de Slovenia, 140 km de Graz şi 300 km de Viena, simbolul oraşului este o fântână sub forma unui dragon fioros din Piaţa Neuer. Legenda spune că localitatea a fost fondata după ce un cavaler neînfricat a reuşit să ucidă balaurul care îi teroriza pe toţi cei care locuiau în zonă. Statuia care se află în centrul oraşului Klagenfurt comemorează acest eveniment mitic, cu toate că realitatea istorica este cunoscuta si se stie ca adevaratul intemeietor al aşezării a fost ducele de Carintia. O plimbare în vechiul oraş te poartă în istorie. Clădiri renascentiste, faţă de impresionante ale caselor care au fost reconstruite în vechiul stil arhitectural, opere ale maeştrilor constructori italieni. Primăria a fost construită în 1650.
In Klagenfurt gasiti adevarate delicii ale bucatariei traditionale din Carintia. Deşi felurile de mâncare au nume ciudate pentru cineva care nu este obisnuit cu limba germana, gen kasnudeln, tirschert, gselchtes, vă garantăm că veţi fi încântaţi şi că veţi dori să reluaţi această experienţă culinară. Există de asemenea numeroase restaurante cu specific croat, italian sau grecesc, dar şi bucătăria exotică este bine reprezentată, aşa că dacă aveţi poftă de un sushi veţi găsi imediat un local. Viata de noapte din capitala Carintiei este foarte animată, iar posibilităţile de shopping sunt nelimitate, astfel încât Klagenfurt reprezintă alegerea ideală pentru petrecerea unei vacanţe reusite. O vacanţă da, însă noi , iarăş din lipsă de timp ne-am plimbat  în piaţa centrală unde dl. profesor ne-a ţinut o adevărată lecţie de istorie, geografie şi arhitectonică. De aici am plecat la obiectivul numărul unu al Klagenfurthului, unde  să află
Lacul Worthersee, este cel mai mare si cel mai cald lac alpin din Europa şi lânga el se află Minimundus, o reproducere în miniatură a celor mai importante monumente din lume. Printre cele 150 de machete făcute la scara 1 :25 care împânzesc parcul tematic cu o suprafaţă de 26000 mp  se regăsesc Casa Alba, Statuia Libertăţii, Turnul Eiffel, Turnul Televiziunii din Toronto si templul Taj Mahal. Biserica Domneasca de la Curtea de Arges a fost aleasă să reprezinte România. De la inaugurarea din 1958 Minimundus a fost vizitat de peste 15 milioane de persoane. Chiar dacă nu le poţi pipăi, ele-ţi ofere o amintire de neuitat, mai ales dacă ai noroc să ai un ghid în  persoana d-lui profesor Albu care foarte repede s-a acomodat de grupul nostru special, şi prin descrierea foarte amănunţită şi  exactă a  obiectivelor vizitate a reuşit să pună în mişcare, capacitatea de imaginaţie bine cunoscută a nevăzătorilor în aşa fel, parcă am fi văzut aceste realizări extraordinare ale omenirii. Obosiţi fizic dar şi psihic, fiind în timpul mesei ne-am aşezat la terasa  parcului şi am gustat câteva din mâncărurile specifice ale provinciei. Până la plecarea autocarului am mai avut timp suficient pentru a vizita magazinele în jurul Minimondusului. Dar ca şi la Graz şi aici vă mai recomand câteva obiective care merită se fie vizitate în acest oraţ. Halleg Schloss.

Halleg Schloss documentat in 1198. In secolul al XVI-lea, castelul a fost transformat in palat renascentist cu doua curti interioare. Pe timpul verii, castelul este transformat în casa de oaspeti. Curtile interioare sunt deschise publicului, castelul fiind proprietate particulară. Tultschnig, aici se află o biserică ce datează din secolul al X-lea. Biserica originala carolingiană a fost inlocuită cu o biserică in stil romanic. Momentan construcţia este in stil baroc.

Seltenheim, numele său a apărut pentru prima oară in 1193, însemnând crâng de fericire. Castelul iniţial a fost distrus de către Imparatul Friedrich III. In secolul al XV-lea, un alt castel a fost construit pe locul sau. Castelul este proprietate privată şi nu este deschis publicului. In apropierea sa se află un teren de golf.

Mageregg Schloss a fost construit in 1503. Urmele de la vechiul castel persistă şi astăzi. Din 1967, castelul este deţinut de Asociatia Vanatorilor din Carintia şi găzduieşte o casă de oaspeţi. În parcul din preajma sa cresc numeroase caprioare.Deci cum v-am spus ,de veti avea drum în Austria să nu ocoliţi acest foarte frumos oraş.

Regulamentul interior al hotelului necunoscut de noi, îţi aducea aminte de perioda tristă de înainte, cînd şi la noi să făcea stingerea la ora zece. Aşa ceva se-ntâmpla şi aici, în timp ce pensiunea avea o curte, terasă sau alt loc, unde seara puteai sta la aer curat, şi singura sală amenajată pentru a servi o masă,etc. La ora zece să închidă .

Aici se afla şi singurul frigider pentru a  păstra ceva la rece.Amabilitatea personalului lasă de dorit. Aşa dar ne-am culcat devreme şi a doua zi imediat după micul dejun am pornit spre Lubljana, capitala Sloveniei. Ajungând în centrul oraşului , am început vizitarea centrului.

Centrul Istoric Ljubljana

Centrul Istoric Ljubljana se afla intre dealul castelului si râul Ljubljanica. Această parte a orasului are doua piaţete: Piata orasului – Mestnitrg – cu fântana Robba şi Primăria, şi Piata de sus – Gornjitrg. Cladirile medievale renovate adăpostesc azi magazine de modă, cafenele populare si restaurante. Aici am vizitat cele două catedrale şi anume:

 

Catedrala Sf Nicolae

Catedrala Sf Nicolae – Stolnica svetega Nikolaja – se află in piaţa Sf Chiril si Metodiu, aproape de Piaţa centrală şi Primarie. Catedrala Sf Nicolae este principala biserică a Ljubljanei, iar turnurile sale înalte, cu cupole verzui, sunt vizibile de la departare. Cladirea a fost construită începând cu anul 1841, pe locul unei foste bazilici datând din secolul XIII.
Interiorul bisericii este decorat cu fresce baroce realizate de Giulio Quaglio in anii 1703 – 1706 si 1721 – 1723.

Biserica Sf Petru

Biserica Sf Petru – Cerkev Sv. Petra sau Šentpetrska cerkev – este o biserică catolică ce a fost construită in Evul Mediu, lânga zidurile orasului. Cladirea pe care o vedem astăzi datează din 1730, cand vechea biserică a fost înlocuită de construcţia in stil neo-clasic si baroc tarziu.
In anii 1938 – 1940 bisericaa fost complet renovata – faţada a fost refăcuta de arhitectul Ivan Vurnik, iar interiorul a fost pictat de soţia sa, Helena Vurnik si pictorul Valentin Metzinger. Tot aici în centru se află şi castelul, pe care nu l-am vizitat, dar din  cele povestite de dl. Profesor vă spun şi vouă cîte ceva:

Castelul Ljubljana

Castelul medieval Ljubljana – Ljubljanski grad – se află pe varful unui deal ce domină centrul orasului. Zona din jurul castelului a fost locuită încă din anul 1.200 i.e.n.
Castelul de astăzi datează din anii 1485 – 1495, însă aici au existat fortificaţii din timpuri celtice si romane. Potrivit legendei, dragonul ucis de Sf Gheorghe sălăşluia sub dealul pe care se afla castelul Ljubljana.Tot aici se mai aflau cîteva obiective de vizitat dar timpul trecea repede , aşa că ne-am aşezat pe terasa unei pizzerii , şi am servit bucate specifice bucăteriei slovene. La ora stabilită ne-am îmbarcat din nou în autobus şi ne-am îndreptat spre ultima cazare în capitala Croaţiei, unde aveam să dormim două nopţi. Hotelul Arena se află în parcul stadionului Dinamo Zagrev, şi a fost   transformat dintru-n cămin studenţesc  după perioada comunismului, repede ne-am amintit că şi la noi , cum au reuşit unii să devine mari patroni şi foarte bogaţi de la o zi la alta. Paturile de câteva decenii, te făceau să nu te mişti prea mult, să nu deranjezi colegul de cameră. Băile dotate ca în antichitate, uşile care cântau la orice mişcare, toate îţi aduceau aminte , că nu de mult flutura steagul roşu pe această clădire.În schimb avea ceva , ce n-a lipsit la doamna …… un patron simpatic şi o terasă la intrare unde am putut ţine câte a şezătoare în fiecare seară, şi fiecare s-a putut culca  după cseasul lui biologic. Am şi profitat din plin, de acest cadou.Aşa ne-am trezit cu toţi bine dispuşi până dimineaţa zilei de 31 mai şi am plecat să vizităm centrul oraşului. Înainte de a porni pe Corzo dl. profesor ne-a  prezentat capitala Croaţiei iar eu v-o  prezint vouă:

Zagreb este capitala Croatiei. Aceasta este situată pe versantul muntelui Medvednica si pe malul râului Sava, la o altitudinee de 120 m. Amplasarea favorabila, din punct de vedere geografic, in partea de sud-vest a bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpine, dinarica, adriatica si panonica, oferă cea mai bună legatură de trafic între Europa centrală si Marea Adriatica. Zagreb-ul este format din trei orase Orasul de Sus, Orasul de Jos si Noul Zagreb.

In oraşul de sus, unele cladiri au o vechime considerabilă, dat fiind faptul că prima aglomerare urbană a fost atestată aici, încă din 1094. Principala atractie a orasului este reprezentată de multimea straduţelor vechi, luminate cu lămpi cu gaz. Pe aceste străzi se gasesc şi cele mai multe muzee ale oraşului, precum si una dintre cele mai vechi biserici ale Croatiei: Biserica Sfantul Marcu. Tot aici se pot vizita cladirea Parlamentului, Biserica Sfantul Mihail sau Poarta de Piatra, ce datează din secolul al XIII-lea.

Orasul de sus este dedicat stilului arhitectural baroc,stil specific secolului al XIX-lea. Aici, turistul se poate plimba pe stradutele inguste si pietruite sau poate poposi la unul dintre numeroasele restaurante, baruri sau cafenele. In Orasul de Jos sunt cateva atractii turistice,cum ar fi: Teatrul National, Catedrala Sfantul Stefan, Muzeul Mimara, Piata in aer liber Dolac, Piata Ban Jelacic.

Orasul Nou sau Noul Zagreb este cetatea zgârie-norilor. Aici, modernismul a atins punctele cele mai înalte, iar viata are un ritm grabit, specific oraselor mari. In Noul Zagreb se află cele mai importate centre comerciale. Astfel, croaţii se mândresc cu câteva malluri accesibile oricărui buzunar.

Obiectivele turistice sunt: Catedrala neo-gotică cunoscută anterior drept Catedrala Sfantul Stefan, in prezent fiind dedicată Adormirii Maicii Domnului. Aceasta se distinge in special datorită celor doua turle gemene, construite in stil neo-gotic, vizibile practic din orice zona a oraşului. Din nefericire, este aproape permanent in proces de renovare, în mare măsură din cauza istoriei sale zbuciumate.Cimitirul Mirogoj situat în partea de nord a Zagrebului, este unul dintre cele mai frumoase cimitire din Europa. Aici pot fi admirate câteva mausolee absolut spectaculoase, iar peisajele de tip englezesc sunt împrejmuite de o amplă arcada în stil neo-renascentist, datând din secolul al XIX-lea. Este interesant de observat felul în care sunt reprezentate aici diferitele religii, limbi şi culturi.

Muzeul Mimara, găzduit într-o clădire în stil neo-renascentist, conţine una dintre cele mai valoroase colecţii de artă din Europa. Obiectele, câteva mii la număr, au fost donate municipalităţii de către Ante Topic Mimara, un colecţionar particular originar din Zagreb. În prezent, în galeriile muzeului sunt expuse 3.750 de opere de artă, printre care se numără lucrări semnate de Raphael, Rembrandt, Rubens, Van Gogh şi Da Vinci. Tot aici poate fi admirată o impresionantă colecţie de artefacte aparţinând civilizaţiilor străvechi, cum ar fi Egiptul, Grecia, Mesopotamia sau Roma antică.

Parcul Maksimir, situat în Zagreb, este locul ideal pentru relaxare: peluze înverzite, lacuri cu apa limpede şi un cer ca o pictură în acuarelă. Cele 18 hectare de teren acoperit de vegetaţie luxuriantă au fost deschise pentru public în 1794, parcul fiind primul de acest fel inaugurat în această regiune a Europei. Maksimirul oferă multe surprize vizitatorilor, precum drumul către grădina botanică a oraşului, care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, unele mai spectaculoase decât celelalte, câteva specii de broaşte ţestoase, porumbei şi familii întregi de raţe.

Am parcurs distanţa între centru până la gară pe jos vizitând Catedrala Sf. Marcu din Gradec al cărui portal este considerat o adevarata capodopera iar intreaga zona din jur este împodobita cu statui de Ivan Mestrovia. În apropierea bisericii, în piaţa cu acelaşi nume, a fost executat, aşa cum spune legenda Matija Gubec, celebra căpetenie a răscoalei din 1573 răscoală înecată în sânge.

Ajungând la gara centrală, unii au ales vizitarea grădinii botanice,iar alţii au făcut ultimele cumpărături întru-n centru comercial elegant şi modern.Ce oferă grădina botanică, am să vă spun în câteva cuvinte mai jos:

Gradina Botanica

Înfiinţată în 1890, grădina botanică din Zagreb cuprinde peste 10.000 de specii de plante, unele mai spectaculoase decât celelalte. In plus, parcul natural a fost invadat în timp de tot soiul de broaşte ţestoase, porumbei şi familii întregi de raţe. Pentru odihnă, la dispoziţia vizitatorilor sunt puse mai multe rânduri de bănci. La ora stabilită ne-am întâlnit din nou la autocar şi astfel s-a încheiat vizita noastră în Zagreb, fără a mai avea timp să trecem şi prin Novi Zagreb. Oricum, am văzut foarte multe, iar impresia pe care ne-a lăsat-o Oraşul albastru a fost una a unui oraş foarte frumos, foarte curat şi foarte civilizat, cu numeroase obiective turistice. Îl vizitaţi, noi o vom face din nou, cu prima ocazie.Ajungând la hotel, foarte obosiţi, unii am început să ne pregătim valizele, alţii am mai pierdut timpul pe terasele hotelului, schimbând impresiile celor cinci zile petrecute împreună, şi gândindu-ne deja la o nouă excursie împreună. A doua zi dimineaţa la ora opt am plecat către Oradea, făcând pauza obişnuită la binecunoscut restaurant la Abony , unde suntem deja cunoscuţi şi serviţi cu multă amabilitate, cu mâncăruri foarte bune, şi la preţuri foarte acceptabile. Înainte de a ajunge la prima oprire în Oradea, dl. preşedinte a mulţumit în numele tuturor, lui  Andrei, conducătorul autocarului pentru ambilitatea, punctualitatea şi siguranţa  oferite în tot timpul excursiei, şi dlui profesor Victor Albu, care de data aste n-a fost numai un ghid pentru un grup de turişti, ci  ochii dânsului au văzut şi  pentru noi, explicându-ne cu atâta claritate şi pricepere, de parcă şi astăzi avem în faţă toate obiectivele vizitate împreună. Felicitările nostre firmei Lucontour, pentru alegerea ghidului în persoana dlui profesor pentru aceasta călătorie.